Jazz life
Vreau sa alerg. Mintea imi alearga, sufletul imi alearga,
picioarele stau… Nu, nu vreau sa alerg. Vreau sa fug. Sa fug de tine, sa nu ma
mai vezi, sa nu te mai vad. Vreau sa fug de langa tine pana uit ca ai existat
vreodata. Nu, nu vreau sa te uit. Nu vreau sa mai uit inca odata si inca odata
si inca odata… nu vreau sa uit iar sa ma iubesc.
Imi aduc aminte cat de fericita am fost cand m-am regasit…
am stat si mi-am admirat sufletul intins pe stanci de marmura de Aliki,
picurand strop cu strop din Egee. Am stat la povesti ore intregi si tot raul
din lume disparuse. De ce m-am plictisit? De ce niciodata nu imi este deajuns
fericirea? De ce vreau sa o impart? Acum iar nu mai vreau sa o mai impart cu
nimeni. Nici macar cu tine… pentru ca defapt nu, nu vreau sa o impart. Vreau sa
imi fie furata. Furata putin cate putin si schimbata cu alta pe nevazute.
Fura-mi fericirea mea si da-mi-o pe a ta.
Niciodata nimic nu mai este asa cum a fost. M-am trezit azi
si m-am intrebat daca ar trebui sa rad sau sa plang. Viata este frumoasa. E mai
bine sa nu stii cat e de frumoasa?
Inchid ochii si imi imaginez ca sunt albastri. Atunci m-as
uita spre cer?
Comments
Post a Comment