Cantece de leagan

Romantismul unei invitatii la “un suc pe malul lacului Razim”, a declansat o intreaga aventura de weekend. Am pornit de la doua optiuni: Lunca sau Portita. La Portita ar fi fost mai frumos, dar nu mai aveau locuri. Urma sa plecam la Lunca sambata dimineata si, daca gasim o camera cu doua paturi, putem ramane peste noapte. El s-a ocupat, foarte meticulos, de tot. A cautat cazari pe net, a facut rost de numere de telefon, a sunat, a facut rezervarile de rigoare, a facut rost de harta, a piratat un GPS, a facut plinul la Logan si iata-ne plecati. Nu voia sa o luam pe autostrada, ca e mai frumos celalalt drum… ok, cum vrei tu, tu esti soferul. In Colentina si-a dat seama ca e prea aglomerat si ca o sa facem mai mult de o ora pana trecem de Europa, asa ca a virat brusc la dreapta si am pornit spre autostrada. Asta a fost inceputul dejucarilor planurilor lui. Pe autostrada am fost informata de existenta unui concurs de barci in Constanta. Asta insemna, in traducere libera, o aglomerati...

Ma urc in masina. Nu am mai stat de prea multa vreme pe bancheta din spate. Nu e genul meu. Eu sunt cea care tine soferul treaz… sau de vorba… sau ii tine de urat… spune-i cum vrei. Si totusi, ce-ar fi daca de data asta as sta intinsa pe bancheta din spate? Aproximativ 280 de km de studiat degetele de la picioare si ascultat aberatiile celui care mi-a luat, cu curaj, locul din dreapta soferului. Hmm… liniste… "Auzi? Fa-te si tu util  si pune o muzica ceva." Nightwish . Proasta alegere. Si totusi parca stau mai comod intinsa pe bancheta. Nu vad nimic in jur. O mana care imi mangaie absenta fruntea. Calcaiele relaxate pe spatarul banchetei. Degetele de la picioare lipite de geam si printre ele cate o raza de soare. Imi dau brusc seama ca nu pot sa urmaresc ZZZ-urile de pe sosea. Ma linistesc repede. Alea sunt in drumul spre munte. Inchid ochii. Nu, nu o sa dorm la noapte. Si poate nici urmatoarea… Simt mirosul de sare, de scoici si de peste in putrefactie . Suntem aproape...