Cantece de leagan

Toti vor acelasi lucru: sa dea si ei odata la bucata. Bah, nici macar nu sunteti originali! Ma plictisiti ingrozitor si nici nu va dati seama! Nici macar nu va trece prin cap de cati ani aud eu aceleasi replici. Va mai si credeti mari scule… spirituali… haiosi… baga-mi-as degetele pe gat! Da’ nu-i nevoie. De cand a devenit un compliment holbatu’ la parti anatomice proeminente? Fi-mi-ar scarba de voi, libidinosilor! Mars la baie si trageti-va cate o laba! Eventual reciproc! Huoooo!

Sa ma fut in idealul filmelor americane si sa-mi bag pula (da, aia pe care nu o am! Ce te fute grija de cate puli pot eu sa fac rost?!?) in basmele care mi-au fost bagate pe gat cand eram mica! De ce pula mea trebuie sa am eu principii si asteptari de la viata si idealuri imposibile? Nu inteleg cat de proasta pot sa fiu cand pun botu’ la toate cacaturie care mi se vand total aiurea. De ce a trebuit sa cred vreodata in "iubire"? Si ce pula mea mai e si "iubirea" asta? M-am saturat sa pretind! Nu, iubirea nu exista. Nu aia care ni se baga pe gat zilnic doar ca sa mai platim un bilet la film sau sa mai cumparam nu stiu ce marca de ciocolata. "Si au trait fericiti pana la adanci batraneti". Ne mint cu nerusinare! Ok, basme… dar nu ne-a spus nimeni niciodata sa nu indraznim sa speram vreodata in asa ceva, ca o sa o luam dracului razna cu totii! Cum pula mea sa mai cred, cand stiu in ce lume traim? – "Nu e asa ca ma iubesti?" – "Nu!". N...