Fantezia cu trotuarul


In ultimul timp am o noua fantezie… cu un trotuar doar al meu… pe care sa merg doar eu, pe care sa nu existe niciun copac, pe care sa nu parcheze nicio masina, pe care sa nu se usureze niciun animal, pe care sa nu isi scuipe flegmele niciun imbecil. Un paradis doar al meu, pe care sa nu poata sa il strice nimeni, proprietate privata cu drept de omucidere in caz de invadare.

Visez la un viitor stralucit in care si pietonii circula pe partea dreapta. A trotuarului, nu ma intelegeti gresit, nu sunt atat de despotica. Visez la o revolutie a pietonilor. Sa ne ridicam cu totii impotriva tiraniei masinilor care ne ocupa spatiul pietonal! Sa „parcam” si noi in mijlocul drumului, ca pe trotuar nu avem loc, iar ei, soferii, sa ne ocoleasca… pe unde mai au si ei loc. Iubesc zona Lipscani , o oaza a pietonilor. Imi doresc sa fie de 10 ori mai mare. Sa fie tot centrul pietonal, ca in mai toate metropolele lumii.

Sunt, totusi, optimista. Am inceput sa cred intr-un viitor mai bun de cand am inceput sa vad bucurestenii oprindu-se la stop. Bucurestenii au inceput sa astepte culoarea verde a semaforului. Or fi fost si ei prin vestul Europei? Sau i-au vazut pe altii ca stau si a intrat in functiune eternul spirit de turma?

Comments

Popular posts from this blog

What does Cinderella teach our children?

Drumul Dragonului

Romeo și Julieta la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”