Cantece de leagan

În seara asta am fost la Romeo și Julieta la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Un spectacol care se vrea musical pop-rock. Un musical pop (și când spun pop mă gândesc la muzica ușoară românească din anii 80) cu influențe de operetă este ce a ieșit în seara asta. Și asta o spun cu indulgență. Țin să precizez că nu am văzut distribuția cu Jorge, ci pe cea cu Lucian Ionescu în rolul lui Romeo. Din ce am citit pe ici, pe colo, cea cu Jorge a avut un succes nebun. Poate o avea si spectacolul din seara asta, dar eu nu am mai rezistat până la final să văd reacțiile. Ce pot să spun cu siguranță este că singura voce de musical din seara asta a fost a lui Adrian Nour (Benvolio), iar singura voce de operetă a fost a lui Orest Pîslariu Ranghilof (Capulet tatăl). Restul ori erau răciți, ori au avut o seară proastă. Sper. Că mie mi se pare o idee foarte proastă să combini în același spectacol musicalul cu opereta este doar o părere și ține doar de gust. Dar că singurii care au ș...

Judecam. Judec. Nu imi place ca judec, asa ca ma judec. Daca doar as judeca, asa, la modul general, adica sa-mi folosesc judecata, n-ar fi rau. Dar ii judec pe altii. Judec actiuni, idei, oameni, bucati de oameni. Primul instinct e sa ii judec. A zis o tampenie = e un prost. De parca mie nu imi iese niciodata niciun porumbel. Ii face copilul scene in public = parinte idiot care nu ar trebui sa aiba voie sa se reproduca. Nu stiu nimic nici despre parinte, nici despre copil. Isi face selfie-uri = narcisist/a. A tuguiat si buzele in poza = pitzipoanca (aici s-ar putea sa am dreptate, dar cine sunt eu sa judec alegerea unui om de a fi pitzi?). Si lista poate continua. In momentul in care cineva iese din tipare, face ceva neobisnuit, isi schimba modul de viata, gandirea, orice, se spune ca a luat-o razna. A luat-o razna cu tigarile/bautura/ femeile/barbatii/religia/iesitul in oras sau orice altceva se schimba radical. Evident, niciun exces nu este recomandat. Dar cine decide care este...

M-am dus într-o încercare idealistă, dar mult prea subtilă de a mă pişa pe clasa politică. Am citit conştiincioasă fiecare nume, iar apoi am ştampilat. Cu grijă. Între pătrăţele. Între pătrăţelele de pe fiecare filă. Încet, tacticos, fără ură. Cu zâmbetul pe buze. Ba chiar m-a bufnit râsul când am auzit, din spatele perdeluţei bleumarin, conversaţia celor de la măsuţele cu nume de străzi:    - Hai, că mai avem doar câteva ore până la opt.    - Asta dacă nu mai prelungesc... Vacarm.     - Cum să prelungească?    - Cum, bă?    - Cine-a zis că prelungesc?    - Ce să prelungească? Să nu prelungească nimic! N-au voie! I-au sărit toţi în gât ca o haită de câini hămesiţi pe o bucăţică de carne căzută dintr-o şaorma. Cudetoate. De parcă ăla  ar fi luat atunci decizia să prelungească. Am plecat senină de la vot. I-am lăsat să se certe în continuare, să-şi verse unii pe alţii lăturile, zoaiele, fi...

Maine, 27 septembrie 2013, la JW Marriott Grand Hotel Bucharest va avea loc cea de-a șasea ediție Webstock Awards, competiția care oferă recunoaștere celor mai inedite și mai creative proiecte din mediul online, lansate în ultimul an în România. Cea de-a șasea ediție Webstock va reuni comunitatea online locală și își propune să aducă în prim plan persoane care au avut inițiativa de a schimba lucrurile din jurul lor, persoane implicate, dar și care consideră Internetul un loc de dezvoltare. În prima parte a zilei, Webstock include două sesiuni de conferințe, unde oameni care au dezvoltat proiecte inedite, au avut idei inovative și realizări semnificative, le vor prezenta participanților experiențe personale de succes. După-amiază, se vor desfășura în paralel trei micro-evenimente specializate , Blogging, Communication și Mobile, care vor dezvalui insight-urile celor mai bune studii de caz, cele mai noi tendințe în domeniu și tactici eficiente în promovarea prin intermed...

Imi simt tulburarile zbatandu-se in mine, pasari oarbe cu aripi de catifea. Imi spun ca mi se pare si mai iau o pastila, dar ele isi zboara in continuare ratacirile. Iesiti, pasari! Zburati in cerul albastru sau asezati-va pe crengi de stejar aramiu! Voi nu vedeti ca a venit toamna?

Se numeste workshop de dans contemporan, dar este mult mai mult. Pe langa incalzire, stretching si miscarile pe care ni le-a aratat, Razvan Mazilu ne-a invatat ce inseamna sa simti. Sa te simti pe tine, ca sa poti sa oferi celor din jur, sa ii simti pe cei din jur ca sa poti interactiona cu ei. Lucruri simple, de bun simt, dar pe care am inceput sa le uitam in goana noastra infernala din fiecare zi. Razvan Mazilu te schimba din interior prin puterea exemplului. El, om frumos, te invata sa iti cultivi si apoi sa iti arati frumusetea din suflet. Iti arata ca nu ai nimic de pierdut. Te face sa realizezi ce este esential pentru tine. Pentru sufletul tau, pentru mintea ta, pentru trupul tau. Este incredibil cat de mult am invatat in doar sapte zile. Mi-am adus aminte de mine. Mi-am adus aminte in cate moduri pot sa exprim un sentiment, o idee, o senzatie. Si cate mocnesc in mine, asteptand sa fie scoase la lumina. Stiu ca acest curs ne-a atins pe fiecare in parte. Vad asta in ochi...

Lumea se bucura ca ninge. “Vaaai, ce frumooos ningeee!”, zic optimistii. Pesimistii de colo: “Uite, bah! Acuma ninge asa frumos si sa vezi ca de Craciun e uscat si nashpa!”. Da’ de ce e nashpa cand e uscat pe jos? – zic eu. Ce dracu’ o fi asa de “frumoooos” cand vine frigul si imi intra in oase si imi ingheata degetele pe tigara si imi ninge pe ea si mi-o stinge sau doar mi-o face mai slaba (pe tigara) si se fac nameti prin care nu poti sa mergi, asa ca nu mai e loc pe trotuar si nametii se transforma intr-o mazga mizera si in baltoace imputite si mi se strica toate incaltarile de la solutiile cu care transforma astia muntii de nameti in baltoace imputite si tre’ sa pun pe mine dooj’ de mii de straturi de toale, ca dupa ce ca n-am destule (n.r. nu imi mai incap in sifonier, da’ tot n-am destule) tre’ sa mai pun si multe de-odata  pe mine. Nu, ca il manii pe Dumnezeu! Bine, am cu ce ma imbraca. Doar ca nu imi place mie sa imi pun asa multe straturi pe mine. Ce sunt io? O ceapa d...