O iau razna


Judecam. Judec. Nu imi place ca judec, asa ca ma judec. Daca doar as judeca, asa, la modul general, adica sa-mi folosesc judecata, n-ar fi rau. Dar ii judec pe altii. Judec actiuni, idei, oameni, bucati de oameni. Primul instinct e sa ii judec. A zis o tampenie = e un prost. De parca mie nu imi iese niciodata niciun porumbel. Ii face copilul scene in public = parinte idiot care nu ar trebui sa aiba voie sa se reproduca. Nu stiu nimic nici despre parinte, nici despre copil. Isi face selfie-uri = narcisist/a. A tuguiat si buzele in poza = pitzipoanca (aici s-ar putea sa am dreptate, dar cine sunt eu sa judec alegerea unui om de a fi pitzi?). Si lista poate continua.

In momentul in care cineva iese din tipare, face ceva neobisnuit, isi schimba modul de viata, gandirea, orice, se spune ca a luat-o razna. A luat-o razna cu tigarile/bautura/ femeile/barbatii/religia/iesitul in oras sau orice altceva se schimba radical. Evident, niciun exces nu este recomandat. Dar cine decide care este normalitatea si de ce? Care este limita unde ceva (orice) devine exces? Lumea se schimba in jurul nostru si nici macar nu ne dam seama. Se schimba radical. Nu brusc, ce-i drept. Dar radical. Ca un fel de exces. Care, dintr-odata, nu mai este exces. Devine normal. Cineva, undeva, candva, o sa duca limita mai departe si dupa o perioada de acomodare acea limita va fi si ea impinsa. Ca asa facem. Asa stim noi sa ne aparam sau sa ne exprimam. O revolta, o frustrare, o durere, o fericire, un fior, o iubire sau o ura. Toate sau oricare dintre ele iti pot inspira depasirea unor limite. Evolutia tehnologica ne-a aratat ca nu este neaparat un lucru rau. Suntem din ce in ce mai des impinsi de la spate sa ne depasim limitele. Si atunci cand ne hotaram sa o facem suntem judecati pentru asta. Am luat-o razna. Clar.

Prost, arogant, badaran, curva, marlan, cocalar, pitzipoanca, lenes, betiv, egoist… cat e de usor sa punem etichete! Mai ales cand conotatia etichetelor este negativa. Nu prea punem etichete pozitive. Daca nu am gasit inca defectul perfect pentru eticheta, asteptam pana il gasim. Nu ne grabim sa punem eticheta omului frumos pe dinauntru. Apreciem frumusetea exterioara, dar eticheta se pune tot negativ: siliconata/tatoasa, buzata, Gigi-Muschi, hipster sau deja uitatul metrosexual (asta ca sa nu spun poponar, ca e urat si, oricum, nu toti metrosexualii sunt gay, asa cum nu toti gay-ii sunt metrosexuali; dar inca se practica sintagma). Sintagma. Atena. Grecia. Am luat-o razna cu Grecia. Cei care ma cunosc s-au obisnuit deja, asa ca limita a fost depasita. E normal ca eu sa ma gandesc la Grecia indiferent de subiect. Sa trecem mai departe.

Incerc din rasputeri sa nu mai judec oamenii. Fiecare are dreptul sa isi traiasca unica viata asa cum isi doreste. Fiecare are dreptul la propriile decizii. Fiecare ne nastem cu un set de aptitudini. Unii cu mai multe, altii cu mai putine. Unii mai talentati, altii mai putin talentati. Este nevoie de toti in societate. Avem nevoie de inovatori la fel de mult cum avem nevoie de maturatori stradali, medici, agricultori, brutari, artisti, cofetari, spalatori de vase si de masini, ingineri, constructori, Dorei, avocati si arhitecti si toate meseriile care va mai trec prin cap. Da, si de curve avem nevoie. Nu eu in mod special, ci ei, cei care au nevoie de ele. Si cred ca as prefera sa mearga la curve decat sa se indragosteasca de vreo… aici puneti voi eticheta aia nashpa; eu zic amanta. Dupa cum spuneam, incerc sa ma controlez. Deci, indirect, se pare ca si eu am nevoie de ele. De curve era vorba.

Incerc sa imi imaginez lumea lipsita de prejudecati. E destul de complexa treaba. Ma mai gandesc. Daca ajung la vreo concluzie, va tin la current.


Comments

  1. Eu nu cred ca ai luat-o razna! A judeca in sensul de a gandi este un lucru bun. A pune etichete ... este cu totul altceva si atata timp cat iti dai seama ca o faci, inseamna ca etichetarea este superficiala, din lipsa de alte cuvinte. Eu zic ca ti-ai revenit la tine nicidecum nu ai luat-o razna! Lumea nu va fi niciodata lipsita de prejudecati, dar ele (prejudecatile) se mai schimba ... se mai maturizeaza si ele. Iar lumea ... hm! ... unii evolueaza ... altii involueaza ... in functie de mediul in care traiesc, de scara de valori pe care o vad cu ochii sufletului lor sau al mintii ... de EDUCATIE ... si asta cred ca este cea mai importanta sursa de prejudecati.

    ReplyDelete
  2. Tu ai crezut vreodata ca am luat-o razna? :) Oricat de razna as fi luat-o vreodata... stiu ca acum nu am luat-o (inca) razna; asta era si ideea. :*

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

"De vorbă cu Oana" - dialog în versuri

Întâmplări din viața mea

What does Cinderella teach our children?