Între nesfârşit

Mă joc cu senzaţii
Virile, facile, uşor inutile.
Subtile emoţii îşi fâlfâie aripi
De fluture bezmetic şi prost
Captiv în odaia ticsită
De lumânări colorate şi vii,
Îmbâcsită de fum
De ţigară de foi cu aromă de scrum.

Oprit între staţii,
Un tren cu uşi ferecate, sterile
Îşi schimbă năprasnic vagoanele-n harpii.
Subjug trecător anagnost
Să-mi spună povestea ursită
Ca pentru iele, ca pentru stihii.
Cu păcatele-n sân
Burduşesc iar rucsacul, pregătită de drum.