Între nesfârşit
Mă joc cu senzaţii Virile, facile, uşor inutile. Subtile emoţii îşi fâlfâie aripi De fluture bezmetic şi prost Captiv în odaia ticsită De lumânări colorate şi vii, Îmbâcsită de fum De ţigară de foi cu aromă de scrum. Oprit între staţii, Un tren cu uşi ferecate, sterile Îşi schimbă năprasnic vagoanele-n harpii. Subjug trecător anagnost Să-mi spună povestea ursită Ca pentru iele, ca pentru stihii. Cu păcatele-n sân Burduşesc iar rucsacul, pregătită de drum.