Cantece de leagan

Acuarela 2

2012-01-19T16:37:00.003+02:00

Floarea soaaareluuui, raza soaaaareluuuui....

Acuarela

2012-01-09T19:33:00.000+02:00

Avand in vedere ca timp este, iaca ce putem face cu el: prima mea pictura :D

O poza cu rezolutie mica

2011-12-16T00:50:00.000+02:00

Se apropieCraciunul. Urmeaza Revelionul si gata si anul asta. De mica am fost obisnuitasa se intample lucruri frumoase in perioada asta. Frumoase si neasteptate simagice. Mi-a intrat in sange sa ma astept la tot felul de lucruri de laperioada asta. Nu de la cineva anume, ci de la oricine si de la toata lumea inacelasi timp. Ma astept ca oamenii sa fie mai buni, sa ii cuprinda pe toti ostare de altruism si de blandete si de voie-buna. O fac instinctiv, cu toataconstientizarea imbecilitatii acestei idei. Ba mai mult, e chiar un razboigeneral in mine cu ocazia „Sfintelor Sarbatori de Iarna”. Sufletul meu „puuurrrsi inoceeent” tine cu indarjire de ideea asta de copil naiv si cretin, vreaneaparat sa vada magia sarbatorilor, vrea neaparat sa fie dezamagit in fiecarean. Nu, el nu vrea sa fie dezamagit. Evident, el chiar asteapta magia. Ratiuneae cea care ii spune, ba nu, ii striga, ii urla in ureche sa se potoleasca, safie mai realist, ca iar o sa faca buba. Ratiunea care le stie pe toate,inclusiv ca oamenii nu se schimba de sarbatori. Decat, cel mult, din punct devedere vestimentar. Stie si ca ce vezi in filme se intampla doar in filme, canu trebuie sa ceara realitatii asa ceva, ca realitatea n-are, saraca, de undesa ii dea asa ceva. Dar Ratiunea nu reuseste niciodata sa il convinga si peSufletel. Pentru ca Sufletel e mic, prost si foarte incapatanat. Sau poate eprea mare. Partea cantitativa e relativa oricum. Si nu, Sufletel nu estemasochist. Nu ii place cand face buba. Dar Sufletel le vrea pe toate. Vrea siaripi, si motorase, si parfum, si muzica, si soare, si avioane, si nu le vreape rand, ci pe toate deodata si acum. Mai ales acum, de Sarbatori. Sarbatori cuS mare. Si se asteapta sa le si primeasca. Sa le primeasca-ca-cadou. Ca-cadoude Sarbatori. Le asteapta cuminte sub bradut. Ca in ghetute nu erau toate. Pecelelalte le asteapta, cu zambetul pe buze si plin de incredere, sub bradut.

Intrebari

2011-11-16T20:48:00.001+02:00

Se zice ca primadragoste nu se uita niciodata. De ce? Pe a doua o uitam? Pe a treia? Tu aiuitat-o? Daca ai uitat vreo dragoste, nu a fost dragoste. A fost infatuare,preferinta, dorinta carnala, orice, dar nu dragoste. Dragostea nu se uita. Seiarta, dar nu se uita, asa cum nu se uita nici celelalte momente sau perioadedeosebite din viata. Oamenii care te marcheaza intr-un moment al vietii talevor ramane undeva in tine toata viata. Iti vor influenta deciziile, fie ca itidai seama, fie ca nu. Fie ca iti place sau nu sa recunosti asta.

Fiecare om are opoveste. Fiecare om este o poveste. Si pentru fiecare dintre noipovestea este diferita. Chiar si aceeasi poveste, pentru fiecare dintre noieste diferita, pentru ca o privim prin prisma povestii noastre. Tot ce existain jurul nostru percepem in functie de experienta anterioara. Si atunci careeste adevarul? Unde este realitatea? In noi. Acolo vor fi si raspunsurile.

Insula vulcanica

2011-11-01T23:39:00.001+02:00

M-am nascut din marea albastra, agitata, plina de viata. Amcrescut incet din Ea. Pamant, stanca, buruieni… flori… copaci… O privescincontinuu fara sa am de ales. Ce avem noi in comun? Traiesc inconjurata de mareacare isi arunca valurile peste limitele mele cu o ritmicitate nesfarsita. Maerodeaza incet, dar sigur.

La focul din mine nu poate sa ajunga. Nu poate sa il stinga.Nu poate sa il distruga. Doar eu il pot distruge, consumandu-l. Erupandcateodata, destul de rar, si distrugand tot ce s-a cladit in mine intre douacataclisme. Totusi, cu cat erup mai rar, cu atat forta distructiva devine maimare. Si daca o tin in mine prea mult, poate de frica sa nu ma autodistrug,poate de frica sa nu distrug… florile, o eruptie prea puternica ma poate inecainapoi in mare. Explodez, ma rup in bucati si cad in mine. Cad in Ea.

Dor de mare

2011-08-19T01:09:00.000+03:00

De nisip pe picioare, de sare in par, de valuri in urechi, de turcoaz. De mirosul imprastiat de briza, de fosnetul frunzelor de smochin, de palaria cu boruri imense, de marmura itita din mare. De livezile cu maslini, de viile cu ciorchini pictati de Monet, de sate de pescari, de caracatita bronzata. De plimbari pe stanci deasupra marii, de pietricele albe si rotunde inghitind un cargobot, de nisipul negru, de nisipul rosu, de soparla care se plimba si ea pe cararea dinspre nisipul rosu. De stradutele inguste si intortocheate, de casele albe, de vaporas, de stele cazatoare.

Mai tine-ma putin in brate!

Intre timp

2011-07-29T00:55:00.000+03:00

Mi-am pierdut interesul pe undeva pe sub un birou. Am uitat la care birou eram cand l-am pierdut, asa ca tre’ sa imi iau unul nou. Si interes, si birou. M-am mai scarbit putin de patria-muma si de conlocuitori. Sau or fi conloctiitori mai degraba. Locuitorii s-au cam carat din patria-muma. S-au sictirit si ei. Schimbi un cacat pe alt cacat. Reinventeaza-te asta, stii? Te faci din cacat incovrigat, cacat bat. Tot un cacat. Vorba unui intelept: “pulapizdaflocimuiegaozzz” sper ca am tinut bine minte. Am o problema cu retinutul citatelor. Esential e ca retin ideea.

Asa am facut si in facultate. Pe care am facut-o ca altfel nu poti sa fii destept. Daca n-ai facultate esti prost, bah! Lasa, bine ca-s destepti aia care au facultate! Da’ stai, ca acu’ s-au prins unii ca tot prostu’ face facultate si acu’ tre’ sa ai si master. Ca prostii n-au cum sa faca master, nuuuuuu! Clar! Si uite asa, usor, usor, o sa ajungem o tara de doctoranzi. Ca si-asa acum doctoratul se termina in 2-3 ani. Mare branza! Inca o diploma cu care sa te stergi la cur.

Stai sa mai aprind o tigara.

Aha, stai ca am deviat de la intre timp. Deci, intre timp, love. Picata asa, din senin, din iarba verde (nu de-aia, bah!). Si iar mi s-a confirmat treaba aia cu “niciodata sa nu spui niciodata” cum ziceam io ce cacat e aia cu “de unde nu te astepti”, apoi chiar nu ma asteptam! Ever!

Ce mai era? Pai n-am zis nimic de Santorini care m-a falimentat pentru cateva luni bune, ca mi se pusese mie pata ca vreau Santorini si bine am facut ca m-am dus atunci, ca nush daca mai puteam sa merg in viitorul apropiat si a meritat fiecare eurocent, si a fost mirific si superb si oniric. Si poate o sa pun intr-o zi si cateva poze superbe facute de mine cu manuta mea acolo. Sau poate nu o sa le mai pun si aici. Ca ce sens are dupa atata timp?

Acu’ visez la Oceanul Indian. Si la Caraibe.

Si totusi sper ca nu esti prea departe

2010-07-31T02:33:00.002+03:00

Fasiute de hartie colorata se invartesc haotic in aerul umed cu miros de iarba cosita si sare de mare turcoaz lovita de stanci rosii-teracota incinse de un soare aproape alb. Da, vreau! Arunca-te de pe stanci! Arunca-te in mare… iubirea respira sub valuri. Nu ai cum sa stii dinainte unde te pot purta curentii dintre ele. Dar, daca nu te arunci, o sa ramai acolo. Vesnic pe stanca, uitandu-te spre valuri. Ars de soare, fara pic de umbra, deasupra apei, dorindu-ti valurile. Asa ca arunca-te! Marea e a ta… tu… esti al ei.

Bucati de eu

2010-07-12T03:10:00.000+03:00

Si din nou m-am plictisit. De mine, de ceilalti, de tot. Pana si lucrurile noi imi par tot vechi, uzate… aceleasi. Eu, aceeasi. Nu sunt multumita de mine. Nu sunt indeajuns de nimic. Sunt definitia mediocritatii. Si mi se pare cumplit. Sufar. Degeaba. Dupa care imi trece, ca n-am cum sa fiu constanta. Si am accese de-astea de mandrie cretinoida ca mama, ce tare sunt io. Acum am un acces de recunoastere. De revenire cu picioarele pe pamant. Nu, nu sunt tare. Nu acum.

Cah!

2010-06-23T20:58:00.000+03:00

Toti vor acelasi lucru: sa dea si ei odata la bucata. Bah, nici macar nu sunteti originali! Ma plictisiti ingrozitor si nici nu va dati seama! Nici macar nu va trece prin cap de cati ani aud eu aceleasi replici. Va mai si credeti mari scule… spirituali… haiosi… baga-mi-as degetele pe gat! Da’ nu-i nevoie. De cand a devenit un compliment holbatu’ la parti anatomice proeminente? Fi-mi-ar scarba de voi, libidinosilor! Mars la baie si trageti-va cate o laba! Eventual reciproc! Huoooo!

In sauna

2010-06-15T21:22:00.000+03:00

Stau. Ca o bucata de carne de vaca argentiniana. Cu pretentii de vitel scarpinat intre coarne. Pe mine ma poti refuza doar odata. A doua oara nu vei mai avea ocazia. Spala-te pe bot. De transpiratie. Eu prefer sa ma spal de nisip. Dupa aia imi pare rau ca nu il mai am pe mine. De fiecare data la fel. Imi studiez urma de la slip. Imi doresc un contrast mai puternic. Sa imi spal mai des nisipul de pe picioare. Ma arde tastatura.

Între nesfârşit

2010-05-31T14:33:00.004+03:00

Mă joc cu senzaţii
Virile, facile, uşor inutile.
Subtile emoţii îşi fâlfâie aripi
De fluture bezmetic şi prost
Captiv în odaia ticsită
De lumânări colorate şi vii,
Îmbâcsită de fum
De ţigară de foi cu aromă de scrum.

Oprit între staţii,
Un tren cu uşi ferecate, sterile
Îşi schimbă năprasnic vagoanele-n harpii.
Subjug trecător anagnost
Să-mi spună povestea ursită
Ca pentru iele, ca pentru stihii.
Cu păcatele-n sân
Burduşesc iar rucsacul, pregătită de drum.

Pustnic la malul marii

2010-05-25T20:28:00.000+03:00

As fi vrut sa ma uit pe fundul marii

Printre alge sa ma uit

Sa uit de meduze

Sa ma uit

Pierdut

As fi vrut sa ma pierd printre nori

Deasupra tuturor sa ma pierd

Urma sa-ti pierd

Sa ma pierd

Uitat

Hopa-Mitica

2010-05-24T01:35:00.000+03:00

Zdrobeste-mi ideile intre doua iluzii.

Intre trei pahare cu vin

Soarbe-mi stropul de ratiune ramas.

Striveste-mi senzatiile sub teava de esapament.

Sub roata tocita din spate

Arunca-mi spectrul sfartecat inutil.

Venetia in Carnaval (III)

2010-04-12T17:21:00.000+03:00

A doua zi in Venetia a inceput tot in Piata San Marco.

am trecut pe langa doage

m-am invartit odata

si am dat peste superbitatile astea doo :D

In Piata San Marco se aduna mascutele la pozat.

Cu greu le-am parasit. Am pornit-o la picior prin Venetia pe langa canale.

si prin piatete

pana la baiatul cu putza si broasca.

Destinatia initiala fusese biserica asta care avea nush ce special. Era rotunda sau ceva asemanator si asta era special. Io n-am vazut-o rotunda, da' era inchisa cand am ajuns la ea, asa ca pe interior n-am vazut-o. Poate e rotunda pe interior. Nush. Frumoasa oricum.

Da' langa ea.... eheeeei, langa ea era o casa.... langa casa asta

era asta

care era su-per-ba! sau super, bah! sau cum vrei tu, da' mie mi-a ramas gandu' la ea. Si m-am chinuit asa tare sa o pozez ca statea in umbra bisericii si fix de deasupra ei stralucea soarele in obiectivul meu si n-aveam loc sa ma dau in spate sa o prind pe toata ca intra in contre-jour si nu se mai vedea nimic.
Dar toata Venetia e superba...

mai ales in carnaval... pentru ca toate mastile astea

pe langa strazile astea

m-au transpus in alta epoca. :)
Si cum mai sunt si gurmanda... nu puteam sa nu imortalizez vitrinele unor restaurante...

va mai urma...

Venetia in Carnaval (II)

2010-03-12T23:30:00.000+02:00

Asaaaa... ajunsesem pentru prima data in Piata San Marco. Duminica.

Prima intrebare: ummmm... noi tre' sa trecem prin multimea asta?
Raspuns: Da! :D
Asa ca am ridicat aparatul deasupra capului si am inceput sa fac poze. Multe mi-au si iesit! :D

Si lui ii place roz!

Primul costum

Drumul prin fata palatului doagelor. Am descoperit cu placere ca oamenii pot fi si civilizati. Cu toate ca erau toti cu ochii care mai de care mai pe sus sau in parti (cum eram si eu, de altfel), nimeni nu m-a calcat pe picoare, nu am fost imbrancita, impinsa, trasa, bagata sau scoasa. Nu m-am simitit nici macar inghesuita. Ce-i drept, si eu eram extaziata de ce vedeam in jur. Poate de-aia. Sau poate chiar se poate traversa in mod civilizat o mare de oameni. Si pentru ca nu reusesc sa ma hotarasc, e clar, trebuie sa repet experienta! ;))
Si ca sa nu fie vreo nelamurire in ceea ce priveste numarul de oameni din piata, am dovezi! (dupa cum urmeaza)

Drumul a continuat prin gangul din fata. Care nu era un gang, ci o strada :P
Dar pana sa ajung la straduta, stai sa mai pozez o masca! :D

Si pe straduta, ghici ce! Stai sa mai pozez o masca!

Oooo si uite si un magazin cu maaaasti!

Spre hotel mergi tot inainte pana la Cartier

si o iei prin dreapta, pe langa biserica si ajungi intr-o piateta in spatele bisericii

unde faci stanga pe langa terasa pe aici

si la capatul acestei stradute, in stanga, e hotelul

unde ne-am cazat si am iesit repede la fereastra sa fac ghici ce? niste poze! :))

Am fost la potol, ne-am potolit, dupa aia am plecat la vanatoare de mascute, ne-am luat mascute si inapoi la pozat lumea pe strada. Ele sunt frantuzoaice si si-au facut singure rochiile.

El (stanga) se crede ingeras.

El e simbolul Venetiei.

si tot asa... pana ne-am intors la hotel unde i-am gasit pe frumosii astia care cantau cu un drag si cu o veselie asa de contagioasa, ca am uitat ca sunt obosita, ca ma dor picioarele, ca se lasase frigul si m-am veselit si eu :D

va urma.

Venetia in Carnaval

2010-02-22T22:11:00.000+02:00

Eheeei, am fost si la Venetia la carnaval :D Am plecat pe cod portocaliu din Romania de imi era ca nu mai decoleaza avionul! Am avut noroc. A venit un nene si ne-a dezghetat aripioarele

si ne era o mila de saracu' om... sa stea el in viscolul ala cu furtunul prin gradina... vai mama lui!

Am lasat zapada si ne-am ridicat peste nori pana la Adriatica.

Mai erau si pe acolo ceva norisori, dar s-au speriat repede...

... si a iesit soarele

Avionul ne-a lasat in Treviso. De acolo l-am luat pe autocar (5 euro) pana in Venetia.

Autocarul ne-a lasat in Piazzale Roma, de unde am luat vaporasul (6,5 euro) pana in Piata San Marco. (Pentru ca am stat la 200 de metri de Piata San Marco :P)

N-am putut sa scot un cuvant inteligibil tot drumul pana in San Marco. Ma holbam ca taranca la canalele inguste prin care se plimbau gondole si salupe, la cladirile vechi si superbe, la ferestrele care ma fascineaza in fiecare oras, la oamenii cu zambetul pe buze, la soarele pe care nu il mai vazusem atat de stralucitor de prea multa vreme si nu stiam ce sa fac mai intai: poze sau film. Apoi am iesit spre San Marco...

va urma...

Or have I?

2009-12-07T04:57:00.001+02:00

Asa fac io dupa ce vad cate un film d-asta cretin si siropos

2009-12-06T00:10:00.000+02:00

Puterea mea de a ma minti pe mine e imensa. Cu toate ca stiu ca ma mint, ma cred in continuare. Si stiu!

Iti scriu cateodata de ca si cum tu ai exista. Iti scriu de ca si cum tu, candva, imi vei citi cuvintele. Si stiu ca tu nu existi, dar pentru ca eu iti scriu si iti spun ca tie iti scriu, asta te face pe tine sa existi. Undeva. Am tot scenariul in cap. Tu nu ma cunosti inca, sau poate ma cunosti, dar nu te cunosc eu, sau pote te cunosc, dar nu te recunosc. Bine, sunt mai multe variatiuni pe aceeasi tema, dar scenariul ramane in picioare. Noi doi inca nu stim ca ne iubim.

Ma mint ca tu existi si ma cred, cu toate ca stiu ca ma mint. Daca nu m-as mai crede... daca nu m-as mai crede ar fi mult prea greu. Si cand mi-e dor rau de tine te proiectez in prima aparitie si te tin in ea pana... pana mi se face si mai dor de tine, pentru ca eu stiu ca nu esti tu si eu pe tine te vreau. Dar se intampla sa ma ia valul si sa cred. Sa cred pentru o secunda ca tu esti. Ma mint. Ma mint pentru ca vreau sa fii tu. Dar e din ce in ce mai greu sa ma cred si trebuie sa caut tot timpul tertipuri noi prin care sa ma fac sa cred. Prin care sa reusesc sa ma mint.

O iau usor razna, cate putin in fiecare zi, cate putin in fiecare secunda. Traiesc intr-o mare minciuna. Am inceput cu o tigara si acum imi bag direct in vena. Durerea ramane oricum. Nicio cantitate nu mai e suficienta, iar calitatea esti tu. Tu, care nu existi. Si cu toate astea, eu iti vorbesc. Iti scriu.

Tu nu intelegi ca ma doare ca nu esti langa mine? Si nici nu pot sa stau si sa imi plang de mila pana catadicsesti tu sa apari. Tu nu iti dai seama in ce situatii penibile ma pui cand ma intreaba rudele cand ma marit? Ce intrebare cretina! Auzi, de ce nu ma marit! Ca n-am cu cine! D-aia! Ce-o fi asa greu? Cica sunt prea pretentioasa. Nu, nu sunt. Dar ei nu inteleg ca tu te-ai ratacit. Ca ai umpic de treaba in alta parte si ca eu nu am ce sa fac in privinta asta. Esti in delegatie. Faci voluntariat in Africa. Esti dus cu pluta si te-au internat astia intr-un ospiciu, na! Ce pot sa le spun? Oricum n-ar intelege. Oricum n-ar crede. Si mie mi-e din ce in ce mai greu sa cred.

Visez

2009-11-30T03:11:00.000+02:00

Sa apari pe nepusa-masa in lumea mea

Sa ma scoti din ea

Sa ma duci in a ta

Sa fie cel mai frumos slefuit diamant

Sa ai buze de rubin si ochi de smarald,

De onix sau de peruzea

Si pielea sa-ti fie matase si catifea

Sa umblam creanga-mpreuna prin cinci continente

Sa ne iubim toata ziua cu miscari lente

Sa ne hranim amandoi din momente

Sa nu mai am nevoie de nimic langa tine

Sa n-am nici macar carente de vitamine

Sa impartim aceleasi visuri si sentimente

Sa ne-aruncam tot timpul priviri inocente

Sa ne plimbam de mana noaptea sub stele

Sa imi spui ca oricum io-s mai frumoasa ca ele

Eu sa rad ca proasta si sa-ti trimit bezele

Sa ne bucuram amandoi de lucruri marunte

Sa apuci sa-mi vezi toate firele carunte

Sa-mi prinzi in par ghiocei, toporasi, viorele

Sa fie ca-n basme sau ca-n visele mele.

A mess that I’m in

2009-11-19T01:21:00.000+02:00

My heart is surrounded

by a thick spider’s web.

Who’d ever want to dig in?

I wouldn’t!

I tried once to cut my way through

with a big machete…

perhaps so did you.

I feel myself covered in filth.

In never-ending showers

I’m desperately trying

to scrub that shit off, but I’m already clean.

And my skin is all red and too thin.

Un nou inceput

2009-11-17T03:47:00.000+02:00

De ce mi-ar fi greu sa o iau de la capat? De ce sa o iau de la capat? Ca sa ajung in acelasi loc? Neeeee... va fi o continuare. Nu o iei niciodata de la capat. Nu poti. Timpul nu o ia de la capat, deci nici tu nu poti sa o faci. Ca depinzi de el, nah, ce sa faci? Nu poti decat sa o iei in continuare. Schimbi ceva, ok, schimbi radical, si mai ok. Reinventeaza-te.
Ce gluma proasta!